Joe Bostan trăiește într-un lux ridicol: tatăl lui s-a îmbogățit dintr-o invenție legată de hârtia igienică, iar casa lor include capricii pe care cei mai mulți copii nici nu le-ar putea enumera. David Walliams pornește de la această abundență comică pentru a arăta golul din mijlocul ei. Joe are obiecte, bani, cadouri și statut, însă nu are un prieten care să-l placă fără să fie orbit de averea familiei.
Când băiatul încearcă să se apropie de viața obișnuită, diferența dintre aparență și adevăr devine sursa multor situații absurde. Umorul lui Walliams e rapid, caricatural și uneori foarte tăios cu adulții preocupați de bani sau imagine, iar ilustrațiile lui Tony Ross împing și mai mult comicul personajelor. Dincolo de glume, romanul rămâne o poveste despre singurătatea unui copil care are prea mult din ce se poate cumpăra și prea puțin din ce contează cu adevărat.
