O pescărușă murdară de petrol se prăbușește pe balconul motanului Zorbas și îi cere trei promisiuni înainte să moară: să nu mănânce oul, să aibă grijă de puiul care se va naște și, mai ales, să-l învețe să zboare. Pornind de la această situație imposibilă și tandră, Luis Sepúlveda creează o poveste în care onoarea unui motan valorează cât o lege, iar solidaritatea apare între ființe care nu seamănă deloc între ele.
Textul vorbește copiilor despre poluare, pierdere și responsabilitate fără să apese inutil pe lecție. Zorbas și prietenii lui caută soluții, negociază cu lumea oamenilor și descoperă că a proteja pe cineva înseamnă și a-l ajuta să devină ceea ce este. Finalul are simplitatea unei fabule moderne: zborul nu poate fi predat mecanic, dar curajul poate fi transmis prin încredere.
