Clementina nu este neatentă fiindcă nu-i pasă; ea observă, de fapt, lucruri pe care adulții le trec cu vederea. Problema este că ideile ei ajung repede în zona experimentelor riscante: își ajută prietena Margaret după o șuviță tăiată prost, apoi încearcă variante tot mai inventive, de la markere permanente până la schimbări de look care o trimit din nou în biroul directoarei.
Sara Pennypacker construiește o eroină memorabilă tocmai prin amestecul de bunăvoință, impulsivitate și imaginație neobosită. Clementina se simte adesea neînțeleasă, dar narațiunea nu o transformă într-o victimă; umorul vine din felul în care ea gândește lateral, iar emoția din încercarea ei sinceră de a fi folositoare. Ilustrațiile Marlei Frazee completează ritmul rapid al întâmplărilor, iar primul volum deschide seria cu o voce copilărească vie, inteligentă și imposibil de confundat.
