Fortunately, the Milk (în română „Noroc cu laptele”) este o poveste plină de imaginație scrisă de Neil Gaiman. Cartea spune aventura incredibilă a unui tată care pleacă la magazin să cumpere lapte pentru micul dejun al copiilor săi și întârzie neobișnuit de mult.
La întoarcere, el le explică celor doi copii motivul întârzierii: o serie de întâmplări fantastice prin care ar fi trecut. Povestea începe când este răpit de extratereștri verzi, care vor să cucerească Pământul. Din fericire, apare o profesoară curajoasă cu un balon cu aer cald, care îl salvează. Însă aventura nu se oprește aici.
Tatăl ajunge în diferite epoci și locuri, întâlnind personaje bizare: pirați, un vampir nehotărât, un stegosaur prietenos și chiar zei antici furioși. Toate aceste episoade sunt legate prin călătorii în timp și situații absurde, pline de umor. În fiecare moment dificil, laptele cumpărat rămâne intact, devenind un simbol amuzant al misiunii sale aparent simple.
Pe măsură ce povestea avansează, cititorul își pune întrebarea dacă toate aceste aventuri sunt reale sau doar rodul imaginației bogate a tatălui. Stilul narativ este alert, plin de dialoguri haioase și întorsături neașteptate, iar ilustrațiile (realizate în ediția originală de Chris Riddell) completează atmosfera fantastică.
„Noroc cu laptele” este o carte despre puterea poveștilor și despre modul în care imaginația poate transforma o situație banală într-o aventură extraordinară. În final, indiferent dacă întâmplările sunt adevărate sau inventate, copiii primesc laptele pentru micul dejun — și o poveste memorabilă.
