La miezul noptii 1

„Să te aşezi în faţa maşinii de scris sau să iei un creion constituie un act fizic; analogul spiritual al acestuia este să priveşti afară pe o fereastră aproape uitată… Dar uneori fereastra se sparge. Cred că asta, mai mult ca orice, e preocuparea principală a acestei povestiri: ce se întâmplă cu observatorul care stă şi priveşte cu ochii larg deschişi când fereastra dintre realitate şi irealitate se sparge şi cioburile de sticlă încep să zboare?”